Parcul Mihai Eminescu, simbol al municipiului Botoșani, a ajuns de ani de zile într-o situație paradoxală: loc destinat odihnei și recreerii, dar evitat de botoșăneni din cauza invaziei de ciori și a lipsei de intervenții eficiente.
Problema nu este una de ieri, de azi. În anul 2010, printr-o hotărâre a Consiliului Județean, parcul a fost declarat parc dendrologic, o titulatură care, deși gândită pentru protejarea arborilor, s-a transformat într-o barieră pentru comunitate. Sub umbrela acestui statut, administrațiile locale au ridicat din umeri și au invocat legea ori de câte ori cetățenii au cerut soluții pentru invazia de ciori.
În tot acest timp, botoșănenii au pierdut un spațiu vital pentru viața comunitară. Imaginea parcului s-a degradat, iar simbolul orașului a devenit un exemplu de neputință administrativă.
O inițiativă așteptată de ani de zile
Recent, consilierul local Relu Chiriac și consilierul județean Ionela Aiftincă au decis să nu mai accepte pasivitatea birocratică. Cei doi au depus o adresă la Garda de Mediu – Comisariatul Județean Botoșani, solicitând o analiză detaliată privind oportunitatea menținerii statutului de parc dendrologic pentru Parcul Mihai Eminescu și alte opt parcuri din municipiu.
Demersul este important nu doar prin conținut, ci prin curajul de a ridica oficial o problemă ignorată prea mult timp. Practic, inițiativa lor readuce pe agenda publică întrebarea esențială: mai are sens să protejăm formal copacii, în timp ce oamenii sunt alungați din parc?
Ce ar însemna acest pas
Dacă statutul dendrologic va fi reevaluat, administrația locală ar putea implementa un plan real de combatere a coloniilor de ciori. Specialiștii recomandă soluții moderne – de la sisteme acustice și plase anti-cuibarit, până la metode de relocare a păsărilor – care au fost aplicate cu succes în alte orașe europene.
De asemenea, o eventuală schimbare ar deschide drumul către o reamenajare modernă a parcului: iluminat, mobilier urban, locuri de joacă și spații de relaxare adaptate nevoilor botoșănenilor.
De ce e de apreciat inițiativa
Gestul celor doi consilieri este unul care merită subliniat. În loc de justificări și ridicări din umeri, Relu Chiriac și Ionela Aiftincă au ales să facă un pas concret și oficial. Este un act de responsabilitate civică și un exemplu de implicare pe care botoșănenii îl așteptau de mult timp.
Parcul Mihai Eminescu, simbol al municipiului Botoșani, a ajuns de ani de zile într-o situație paradoxală: loc destinat odihnei și recreerii, dar evitat de botoșăneni din cauza invaziei de ciori și a lipsei de intervenții eficiente.
Problema nu este una de ieri, de azi. În anul 2010, printr-o hotărâre a Consiliului Județean, parcul a fost declarat parc dendrologic, o titulatură care, deși gândită pentru protejarea arborilor, s-a transformat într-o barieră pentru comunitate. Sub umbrela acestui statut, administrațiile locale au ridicat din umeri și au invocat legea ori de câte ori cetățenii au cerut soluții pentru invazia de ciori.
În tot acest timp, botoșănenii au pierdut un spațiu vital pentru viața comunitară. Imaginea parcului s-a degradat, iar simbolul orașului a devenit un exemplu de neputință administrativă.
O inițiativă așteptată de ani de zile
Recent, consilierul local Relu Chiriac și consilierul județean Ionela Aiftincă au decis să nu mai accepte pasivitatea birocratică. Cei doi au depus o adresă la Garda de Mediu – Comisariatul Județean Botoșani, solicitând o analiză detaliată privind oportunitatea menținerii statutului de parc dendrologic pentru Parcul Mihai Eminescu și alte opt parcuri din municipiu.
Demersul este important nu doar prin conținut, ci prin curajul de a ridica oficial o problemă ignorată prea mult timp. Practic, inițiativa lor readuce pe agenda publică întrebarea esențială: mai are sens să protejăm formal copacii, în timp ce oamenii sunt alungați din parc?
Ce ar însemna acest pas
Dacă statutul dendrologic va fi reevaluat, administrația locală ar putea implementa un plan real de combatere a coloniilor de ciori. Specialiștii recomandă soluții moderne – de la sisteme acustice și plase anti-cuibarit, până la metode de relocare a păsărilor – care au fost aplicate cu succes în alte orașe europene.
De asemenea, o eventuală schimbare ar deschide drumul către o reamenajare modernă a parcului: iluminat, mobilier urban, locuri de joacă și spații de relaxare adaptate nevoilor botoșănenilor.
De ce e de apreciat inițiativa
Gestul celor doi consilieri este unul care merită subliniat. În loc de justificări și ridicări din umeri, Relu Chiriac și Ionela Aiftincă au ales să facă un pas concret și oficial. Este un act de responsabilitate civică și un exemplu de implicare pe care botoșănenii îl așteptau de mult timp.
